"De la o prietena veche ….pentru Sandra! Nimic nu mi-ar face placere mai mare decat sa publici cele ce urmeaza pe blog. Multumesc pentru tot! Sa rad sau sa plang ? Mi-e atat de greu sa raspund la intrebarea asta….si mi-o pun de fiecare data cand citesc pe blog’ul tau si te vad dincolo de randuri, de aceste vorbe care imi dau fiori cand le citesc si parca te simt undeva in spatele meu si imi dau seama ca asa esti tu. Cum? Oscilezi mereu de la bine la rau, zambesti si versi o lacrima in acelasi timp, radiezi cand suntem cu tine, dar te gandesti totusi la cel care nu e , ca nu a putut sa ajunga, ca nu are chef si te doare, da te doare enorm, te macina interior si inteleg . Daca nu inteleg eu, atunci cine poate mai bine? Am fost langa tine in diferite etape, ne-am tinut de mana de cand eram doua copile, ne-am zambit si am simtit ca o sa ne lege ceva si nu o sa ne mai dea drumul, cu toate ca noi doua fete bune si rele am reusit sa evadam sa ne indepartam spre lumi care ne asteapta sa le descoperim intrigile, sa ne incante cu misterele lor si sa ne maturizeze si apoi sa ne uneasca aceeasi prietenie demult pura si acum patata de unele vorbe care ni le-am adus, care ne-au durut pentru ca ne-am apreciat, pentru ca am renuntat toate la cate ceva ca sa ne fie bine, pentru ca ne-am certat in stanga si in dreapta cu cei care vroiau sa ne desparta si am cedat si am luat-o de la capat. Nimeni nu stie cat dor mi-a fost de tine, de voi, de prietenii mei inocenti, nu de cei care vad viata materiala,ci de cei care se simt bine cand au decat o sticla de suc langa ei, dar sunt impreuna si simt fericirea aia imensa pentru ca sunt oameni diferiti dar uniti printr-o amicitie puternica. Va multumesc ca existati voi cu defectele si problemele voastre, va multumesc ca imi spuneti cand nu arat bine, cand vorbesc in plus, cand sunt orgolioasa, rea si am o parerea prea buna despre mine. Daca m-ar critica altii m-as simti o ramasita a pamantului, dar cand vine de la voi si in felul in care o spuneti sunt mandra pentru ca am defecte, si ca voi, eternii mei prieteni, ma ajutati sa mi le corectez. Si tu? Tu esti un om complex, cu o multitudine de sentimente care nu iti dau pace. Incerci sa pari dura, sa pui capat la ceea ce simti, dar eu stiu ca iubesti cu mai multa pasiune acum decat atunci, stiu ca ai face orice doar ca sa schimbi acel comportament hilar al lui, al simpaticului. Poate daca el ar stii sa dea un telefon sa-i auzi glasul si ar avea un comportament de prieten caruia ii pasa, ai reusi sa treci peste aceasta deceptie. Si nu-mi sopti ca ai trecut pentru ca stiu ca nu e asa, am impresia ca te cunosc mai bine ca niciodata, M sau dupa cum ai descoperit C si asa zisa atractie pentru el, era doar un scut impotriva lumii, te autominteai. De ce? Pentru ca nu mai stii cum sa abordezi problema asta, pentru ca vrei sa distrugi toate ramasitele din sufletul tau. Si stii ce? Te iubesc si stiu ca o sa treci peste pentru ca ai langa tine oameni, suflete bune, dispuse sa-ti fie alaturi la bine si la rau. Si nu uita, cand o sa-ti fie greu, o sa fiu langa tine,sa te ridic …si o sa triumfi, pentru ca asta esti tu o triumfatoare."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu