vineri, 30 iulie 2010

Momente



Ma doare capul. De fapt, ma doare fiecare particica a lui. Simt cum fiecare neuron se zbate sa iasa afara, se zbate sa reuseasca incet incet sa crape craniul si sa se elibereze.
Neuronii ramasi. Neuronii veterani.
Am senzatia ca sunt prinsa in propria mea minte si ca nu pot face nimic sa ma eliberez. Ochii nu ma ajuta azi deloc. Parca au pus ramasag cu creierul sa vada puterea mea.
Ma doare mintea. E senzatia aia de aglomerare, cand tot ce vrei e sa inchizi ochii si sa te relaxezi, sa te trezesti apoi cu mintea limpede si cu razboiul terminat.
Da, as putea. As putea sa dorm. Dar acum am pentru ce trai.

Si totusi... ma doare capul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu